Yoga şi materialismul spiritual
Poposesc aiurea pe un site de yoga al unei asociaţii care îşi spune MISA. Dau click pe un link care trimite la cursuri de yoga în Bucureşti curios să văd cum şi ce. O scurtă precizare punctuală mă lămureşte. O citez aici:
Prin YOGA puteţi realiza :
- o sănătate excelentă,
- eliminarea pe cale naturală a stresului şi a oboselii,
- amplificarea inteligenţei şi umorului,
- o stare de dinamism şi eficienţă,
- o integrare armonioasa în familie şi în societate,
- cunoaştere aprofundată de sine,
- desăvârşire pe multiplele planuri ale fiinţei,
- trezirea capacităţilor benefice paranormale latente.
Este ceea ce numesc materialism spiritual desigur preluînd formula originală a lui Chogyam Trungpa. Adică utilizarea practicilor spirituale pentru a-i conferi eului o poziţie privilegiată. Întărirea narcisismului. Dar este oare yoga pretabilă la aşa ceva?
Sigur că yoga include multe tendinţe şi concepţii adeseori contradictorii. Dacă mergem însă la definiţia ei clasică aflăm că e vorba de o suspendate a fluxurilor sau modificărilor mintale aducătoare de suferinţă. Ca şi creştinismul, yoga este orientată spre salvare, mîntuire, într-un cuvînt încetarea suferinţei. Dar cum poţi avea o asemenea realizare cînd cursul pe care intenţionezi să-l urmezi, şi se numeşte curs de yoga, îţi propune cu totul altceva: desăvîrşire pe planurile fiinţei, capacităţi paranormale, integrare în familie, dinamism şi eficienţă. Adică lucruri profane, de care lumea azi pare atrasă pînă la demenţă, cu accentul pus pe putere personală şi magie! Ce are yoga comun cu toate astea?
Materialsimul spiritual este azi la el acasă nu numai în USA, unde l-a găsit Chogyam Trungpa ci şi în România. Într-o Românie vidă de valori autentice, cu cetăţeni dezorientaţi şi răpiţi în vîrtejul consumismului are se impune pe zi ce trece ca singura ideologie validă.




Comentarii recente