Prima pagină > Rutine şi rutinaţi > Un psiholog prevede limita intrării în normalitate

Un psiholog prevede limita intrării în normalitate

Reputatul psiholog, de care personal n-am auzit, D. David, angajat într-un proiect ambiţios (şi imposibil)  – Psihologia poporului român – este citat pe Hotnews cu cîteva advertismente (sic) într-o discuţie online cu cititorii publicaţiei citate. Citez:

„generatia peste 55 de ani are un profil dominant colectivist”, „generatia intre 35-55 de ani este mixta” si „generatia tanara, sub 35 de ani, este dominant autonoma/independenta”. „Batalia majora intre mentalitatea/civilizatia colectivista vs. autonoma se da la nivelul generatiei de mijloc. Daca autonomii castiga, putem intra in normalitatea/modernitatea economica in cativa ani (3-5 ani)

Ramîn meduzat: cum aşa, trasăm limite precise între generaţii la nivel de ani? Adică, unul care, să zicem, are 55 şi ceva de ani trece la dominant-colectivist? Există oare şi o determinare şi mai precisă: de exemplu, de ordinul minutelor sau al secundelor?

Iar această înclinaţie de a pune în dreptul generaţiei tinere ştampila „autonoma/independenta” pe ce se bazează ea? Şi mai ales cum poţi asocia asemenea criterii multimilor de oameni, ca şi cum toţi ar fi făcuţi pe acelaşi calapod? Şi dacă nu sînt identici, dacă, să zicem, 30% dintre tineri sînt dependenţi total de familie şi oportunişti (in realitate procentul e mult mai mare), adică nicidecum independenţi, ce se întâmplă cu ei? Sau cu ceilalţi, independenţii – unde se situează ei, ce rol social au? Pentru că în final trebuie să cîştige „autonomii” pentru a intra în normalitate, după cum pretinde D. D. Dar ce este această „normalitate” – după ce criterii o definim? După alinierea României la standardele legislaţiei europene? După nivelul de trai? După numărul autoturismelor care circulă în Bucureşti? După gradul de alfabetizare? Şi cum poţi, în fine, stabili cu precizie limita temporală a intrării în normalitate? De unde cifrele 3-5 ani? Dar dacă sînt 8? Sau 3 fara ceva? Poate 7? Ani tereştri?

Lăsînd la o pare glumele, înţelegem ce periculos este să iei cele scrise pe bloguri şi publicaţii gen Hotnews în serios! N-ai mai face diferenţa între psihologie şi inginerie!

Anunțuri
  1. ana1983irina
    3 Aprilie 2015 la 11:26

    E o abordare statistica, interesata de majoritate si nu de fiecare in parte, cu limitele ei. In rest, de acord…

    • 3 Aprilie 2015 la 11:35

      Nu stiu ce inseamna abordare statistica pentru ca oamenii nu sint vite. Si nici nu stiu cum se stabileste statistic, adica numeric, virsta si incadrarea etica; ideea de generatie chiar este una generica, folosita pentru usurinta comunicarii in discutii vagi. Mi se pare o abordare total inginereasca cu care ne-a obisnuit medicina mecanica a occidentului. Nu-i de mirare ca nimeni nu ma stie sa vindece ci doar sa comenteze din culise.

  2. Freud pentru ţărani
    3 Aprilie 2015 la 11:40

    La site îi spune ”psihanaliza.info” şi scrieţi că n-aţi auzit de Daniel David?
    Serios-serios?
    Scrieţi aici despre psihologie şi n-aţi auzit tocmai despre Daniel David, huh? E ca şi cum eu aş scrie despre industria IT şi să zic că n-am auzit de firma aia obscură pe nume ”IBM”. Cam aşa şi voi cu psihologia asta de net.
    40% din tot ce-i manual de psihologie în România e scris de David. Ca să nu mai vorbim de faptul că e singurul român despre care, dacă aminteşti la conferinţele de psihologie din SUA, lumea ştie la cine te referi.
    În al doilea rând, bănuiesc că dacă încep să vă vorbesc despre SPSS, eşantionare, abatere standard şi alte lucruri care determină rezultatele unui studiu, vă bag în ceaţă. Pentru că voi aici faceţi psihanaliză, corect? Nu chestii de-astea obscure, folosite prin cercetare, right? Am dreptate?
    Comentaţi rezultatele studiului lui Daniel David aşa – din auzite. Cam cum ar fi ideal pentru voi să fi ieşit. Ceea ce e ilar de-a dreptul. Făcând total abstracţie de metodologia cercetării şi mizând doar pe simţul comun.
    N-ar trebui să aveţi măcar o licenţă în psihologie ca să vă asiguraţi că nu scrieţi tâmpenii în domeniul ăsta magic al psihologiei? Întreb şi eu.

    • 3 Aprilie 2015 la 11:53

      Ce anume cercetare se face cu sondaje si determinari din burta? Si ce daca a scris manuale? oare nu stii care e valoarea lor? Toata lumea striga pe toate canalele: manualele sint execrabile!!! Si ce daca a mers in SUA? Si daca mergea la Moscova, ce era? Oricum am zis de inginerie si am comentat mai departe despre medicina mecanica occidentala, adica prostologia medicala (arta de a prosti clientul), deci nu sint chiar asa de bagat in ceata!
      Dar ce te face sa crezi ca tu stii ceva psihologic despre oameni folosind masuratori si paradigme „stiintifice”? Asta ma uluieste la voi, unii psihologi. Nu cumva esti din cei care detin un „laborator psihologic”? Ca atunci se explica totul!

      Rezultatul pe care il comentam este condensat de D D prin cuvintele sale in dialogul online citat de Hotnews. Iar cit priveste „cum ar fi fost ideal sa fi iesit”, intrebarea asta nu mai merita raspuns. Tovarasi, mai noi sau mai vechi, cu oamenii nu se lucreaza statistic si nici „ideal”.

      Domeniul vostru „magic” al psihologiei e o aiureala de proportie ridicata la grad de ceva. Nu-i spun nicicum.

  3. Henrieta
    29 Iunie 2015 la 12:22

    Împrumutarea modelului medical în cercetarea psihologică are multe lacune. Mai ales în domeniul psihoterapiei. Fiindcă nu poţi administra psihoterapia ca pe un medicament. Chiar aşa sunt formulările unor studii: Pacienţilor le-a fost administrată terapie cognitiv-comportamentală. Mă întreb cum e cu relaţia terapeutică: aşa cum s-a demonstrat deja, ei i se datorează cea mai mare parte din succesul terapiei. După părerea mea, randomizarea şi standardizarea şedinţelor de terapie atât ca număr, cât şi ca protocol terapeutic, mai degrabă falsifică realitatea actului psihoterapeutic. Decât trialuri randomizate, mai bine studii de caz, cât de multe. Sunt mai reale, mai valoroase şi mai convingătoare.

  1. No trackbacks yet.

Propune un comentariu

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: