Prima pagină > Societate > Capitalismul modern şi naivitatea pieţei locale

Capitalismul modern şi naivitatea pieţei locale

G. a făcut imprudenţa să-şi lase serviciul cu gîndul la studii. A terminat studiile şi acum nu are de lucru. Se descurcă cu una – cu alta dar nu poate să spere la ceva durabil. Şi-atunci a găsit ideea salvatoare: Facebook. Facebook ăsta pare o trambulină de lansare a carierei sau cel puţin a unei ocupaţii profitabile. Şi de ce? Pentru că este o chestie complicată, de care se vorbeşte tot timpul şi că aduce bani şi că face şi drege. Lui G. nu-i este clar ce este Facebook dar speră că acolo va face valuri. „Uite – îmi zice – cutare amic mi-a promis că mă pune pe Facebook şi alte chestii ce nu ştiu să le explic.” Pe scurt, G. va fi şi el în rînd cu lumea şi datorită amicului bine intenţionat care e uns cu toate alifiile, îşi va relansa cariera. Nu e clar cum dar e sigur că merge.

Asemenea naivităţi găsim cu carul la români. Ieşiţi recent din noaptea lungă a imbecilizării forţate şi sistematice numită „formarea omului nou”, românii gustă acum din deliciile occidentului fără să sesizeze capcana. Adică iluzia capitalismului occidental pavat cu bune intenţii dar transformat peste noapte într-o grădină de oferte suculente, fanteziste, şi totul gratis. Că nu e aşa, că Facebook nu aduce bani decît patronilor, că acest capitalism modern şi adaptat noilor realităţi ale pieţelor deschise (dement) se alimentează numai pe sine, se pare că nimeni nu bănuieşte.

Iluzia Facebook este creată pentru nefericirile şi dorinţele noastre neîmplinite. Precum odinioară, navigatorii şi conchistadorii obţineau mari bogăţii speculînd naivitatea populaţiilor tribale care se mulţumeau cu oglinjoare şi cuţitaşe, şi azi speculatorii occidentului se îmbogăţesc peste noapte vînzînd… chestii pe internet. Adică, practic, nimic!

 Ceea ce proiectăm noi, naivii moderni, în arsenalul de efecte speciale al occidentului este de analizat. Pentru a merge invers, de la proiecţie la starea de fapt, putem spune că subiecţii sunt practic persoane infantile, care nu domină principiul plăcerii dar care au pretenţia să funcţioneze normal, ca adulţi. Românii nu înţeleg sensul muncii ca sursă de venit – sau văd în muncă o activitate ludică în care te implici cînd ai chef şi cum ai chef. Atunci cînd preferă să meargă la cules diverse românul se defineşte pe sine ca un individ debil, incapabil de angajament constant şi creator. El trăieşte veşnic într-o istorie inactuală cu invazii de jaf şi retrageri succesive ale populaţiei locale în codri, cu recolte devastate şi tot aşa. El trăieşte permanent sub presiunea insuportabilă a dorinţei care îşi croieşte drumul de la inconştient la conştient pe căi directe, ne deviate, unde refularea nu are ce căuta. În acest sens, românul nu poate fi isteric sau obsesiv-fobic ci numai depresiv. Ca şi copilul mic, care nu suportă refuzul şi cade în depresie, românul obişnuit este incapabil să îşi reprezinte viaţa sa şi a altora altfel decît ca un teren de bătaie, care- pe-care, pentru acumularea gratis a cît mai multor jucării. Cînd nu pune mîna pe nimic, e deprimat.

Este simptomatică întrebarea comicului dintr-un serial TV: “Un singur lucru vreau să ştiu: ni se dă sau nu ni se dă ceva?”

Capitalismul de consum occidental nu a sperat niciodată să găsească pieţe atît de vulnerabile la şiretlicul economic ca cea românească. Şi din nou simptomatic în acest sens este mirarea operatorilor de telefonie mobilă care au obţinut aici profituri cu mult mai mari decît cele mai optimiste aşteptări…

Ca să închei pe tonul de la început, Facebook este oglinjoara pe care ne-o oferă gratuit occidentul. Întrebarea este, oare, ce dăm la schimb? Desigur, ceva cu mult mai preţios.
Efectul imediat al reclamei economice occidentale este că întreţine dorinţa şi implicit starea generală de infantilism.


Articol de Jean Chiriac

Anunțuri
Categorii:Societate
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Propune un comentariu

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: