Prima pagină > Rutine şi rutinaţi > De unde nu e…

De unde nu e…

Niciodată nu am dat 2 bani pe anunţurile anonime de pe net care îţi spun că ai cîştigat sute de mii la nu ştiu ce loterie online din Texas sau London. Pentru mine a fost dintotdeauna limpede că nimeni nu-ţi dă un cent, aşa, pe gratis. Banii se căştigă greu la „ei” şi valoareaza de aceea mult (poate mai mare e valoarea lor intimă, afectivă, decît reală). Şi totuşi de ce sînt aceste anunţuri? Evident că există naivi care cred că poţi cîştiga, aşa, din neant, o sumă foarte mare.

Un amic de-al meu s-a familiarizat cu netul foarte tărziu, şi m-a frapat că primind un mesaj de cîştig l-a luat în serios. L-am sfătuit să nu, dar el nu a părut convins, ba chiar aveam senzaţia că mă bănuieşte de rele intenţii – poate vreau să-i fur cîştigul? Dacă spun că insul e trecut de 40 poate nu mă crezi. Cum să-ţi explici atîta naivitate la un ins adult, matur?

Poate pentru că netul pare pentru mulţi o zonă a miracolului. Atunci infantilismul nostru recidivist, hrănit de nevoi imperioase, se trezeşte şi ia supremaţia în minte. Credem, pentru că visăm cu ochii deschişi, şi deoarece am rămas funciar copii. Dar mai e ceva. Legat de vîrsta primilor ani, de vremea cînd erai bebe, regăseşti narcisismul imens, atotcuprinzător. Adică te iubeşti ca pe nimeni pe lume, ca şi cum ai fi Dumnezeu şi asta te face să crezi automat că poţi avea dreptul la cîştiguri fantastice în zona net, o zonă, cum am sugerat, favorabilă visării. Dacă sînt atît de mare, gîndeşte amicul meu, e firesc să mi se întîmple mie: să cîştig aşa, aiurea, sute de mii!

Cu infantilismul încă viu şi doza lui de narcisism zis primar omul nostru rezistă la argumentele bunului simţ şi-şi rîde de raţiune (mărturia realităţii). Cred că avem toţi de învăţat de aici că dorinţa nu este identică cu realitatea, că aceasta din urmă trebuie testată etc.

Acum înţelegi şi de ce psihanaliza nu face casă bună cu românul: ea ne cere o maturitate care nu există încă. O claritate şi mult bun simţ care nu s-au format. Adică mai puţin principiul plăcerii şi mai mult al realităţii, mai puţin inconştient şi compulsie la repetiţie şi mai multă raţiune. Dar de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere. Cu atît mai puţin analistul…

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Propune un comentariu

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: