Psihanaliza

Detest hoţia pe faţă. Înţeleg necesitatea socială a furtului – aura cu care te îmbracă furtul – dar nu suport hoţia pe faţă. Ce dracu, măcar puţină perdea, adică decenţă, în furt. Te fac dar te fac cu atenţie, simţitor la deranjul pe care ţi-l produc, ar trebui să fie sloganul românilor. Hoţia cu perdea este bine cunoscută şi încurajată în occident unde are totuşi o altă conotaţie – beneficiul economic.

La noi, hoţia e fără perdea şi dincolo de satisfacţia financiară pe care o procură stimulează şi hrăneşte amorul propriu. Aceasta este componenta naţională.

Şi tot pe tema hoţiei.

Eram la sevice pentru ITP. Observ ca maşina din faţa mea este trecută uşor deşi are defecte vizibile. Şofer e probabil un barosan, îmi zic. Maşina mea este oprită deşi abia am scos-o din service unde am dus-o special ca sa treacă. Explicaţia cred că e foarte simplă: mecanicii au plecat grumazul în faţa barosanului fără să crîcnească şi s-au repezit la mine pentru că nu mai riscau nimic. Şi-au scos pîrleala cu mine şi şi-au recăpătat demnitatea ameninţată de oportunism. Deci, reţine – nu neapărat şpaga ci teama de repercusiuni duce la hoţie.

Şi încă un amănunt: mecanicii miroseau a băutură!