De unde nu e…
Niciodată nu am dat 2 bani pe anunţurile anonime de pe net care îţi spun că ai cîştigat sute de mii la nu ştiu ce loterie online din Texas sau London. Pentru mine a fost dintotdeauna limpede că nimeni nu-ţi dă un cent, aşa, pe gratis. Banii se căştigă greu la “ei” şi valoareaza de aceea mult (poate mai mare e valoarea lor intimă, afectivă, decît reală). Şi totuşi de ce sînt aceste anunţuri? Evident că există naivi care cred că poţi cîştiga, aşa, din neant, o sumă foarte mare.
Un amic de-al meu s-a familiarizat cu netul foarte tărziu, şi m-a frapat că primind un mesaj de cîştig l-a luat în serios. L-am sfătuit să nu, dar el nu a părut convins, ba chiar aveam senzaţia că mă bănuieşte de rele intenţii – poate vreau să-i fur cîştigul? Dacă spun că insul e trecut de 40 poate nu mă crezi. Cum să-ţi explici atîta naivitate la un ins adult, matur?
Poate pentru că netul pare pentru mulţi o zonă a miracolului. Atunci infantilismul nostru recidivist, hrănit de nevoi imperioase, se trezeşte şi ia supremaţia în minte. Credem, pentru că visăm cu ochii deschişi, şi deoarece am rămas funciar copii. Dar mai e ceva. Legat de vîrsta primilor ani, de vremea cînd erai bebe, regăseşti narcisismul imens, atotcuprinzător. Adică te iubeşti ca pe nimeni pe lume, ca şi cum ai fi Dumnezeu şi asta te face să crezi automat că poţi avea dreptul la cîştiguri fantastice în zona net, o zonă, cum am sugerat, favorabilă visării. Dacă sînt atît de mare, gîndeşte amicul meu, e firesc să mi se întîmple mie: să cîştig aşa, aiurea, sute de mii!
Cu infantilismul încă viu şi doza lui de narcisism zis primar omul nostru rezistă la argumentele bunului simţ şi-şi rîde de raţiune (mărturia realităţii). Cred că avem toţi de învăţat de aici că dorinţa nu este identică cu realitatea, că aceasta din urmă trebuie testată etc.
Acum înţelegi şi de ce psihanaliza nu face casă bună cu românul: ea ne cere o maturitate care nu există încă. O claritate şi mult bun simţ care nu s-au format. Adică mai puţin principiul plăcerii şi mai mult al realităţii, mai puţin inconştient şi compulsie la repetiţie şi mai multă raţiune. Dar de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere. Cu atît mai puţin analistul…
Like this:
Să iasă grecii?
Întrebare gen sondaj pe net: Trebuie scoşi grecii din zona euro? Naivă, de asemenea, pentru că nu poţi scoate la propriu un membru din zona euro întrucît nu există legislaţie pentru aşa ceva. Dar şi o doză de infantilism senil dacă poţi vorbi nonşalant despre probleme atît de grave şi complexe. Românii pot pentru că pentru ei aceste lucruri nu au fost şi nu vor fi niciodată grave. Dacă deficitul creşte – ei sînt linştiţi; dacă salarii scad îngrijorător – la fel. Dacă se declară mîine incapacitate de plată nimeni nu bagă de seamă decît dacă chestia asta devine o joacă, o glumiţă, o poantă de spus pe la grătare ca să mai înveselim lumea. Tot ce preocupă românul este exclusiv plapuma lui căci nu vede unde condiţia lui bună sau rea se intersectează cu a altora şi depinde de a altora. El nu înţelege în esenţă care este regula convieţuirii civice – el trăieşte veşlnic pe plaiuri care se pierd în ceţuri, frate cu codrul!
Like this:
Un nou act ratat cu mult sens
Un membru PDL al defunctului guvern Boc ne explică la TV cum a făcut el să crească chltuielile bugetare. Sărmanul om a vrut să zică exact invers: să scadă, dar l-a luat gura pe dinainte şi a spus adevărul. Un nou act ratat comis de înalte feţe guvernamentale care ne spune ceea ce nu s-ar dori ele să ştim. Norocul nostru că aceşti “experţi” cu ifose nu au citit Psihopatologia vieţii cotidiene a lui Freud. Altminteri s-ar controla şi am rămîne fără informaţii preţioase, adică numai cu declaraţiile oficiale.
Like this:
Nimic productiv
Ca fapt divers, ieri la depunerea jurămîntului noului guvern Băsescu spune: “Guvern în opoziţie cu mine“. Doar dacă nu ne imaginăm că mine este de fapt statul (lucru de neimaginat într-un stat modern de genul la care aspiră preşedintele) atunci vom asista la o nouă serie de urecheli administrate autoritar de Preşedinte în calitate de persoană publică partenerilor de guvrnare, fie ei din opoziţie (au mai fost în această situaţie, cu Tăriceanu). La ce se aşteaptă oare lumea? S-a schimbat ceva? Nu s-a schimbat nimic! Adică nimic nou sub soare: Eu şi restul! Preşedintele “luminat” şi analfabeţii din executiv. Din bătălia asta stupidă, care pe care, botezată de unii democraţie, nu iese absolut nimic productiv.
Fără comentarii
Am aflat şi sursa plăţilor compensatorii la salarii şi pensii: mărirea deficitului bugetar cu acordul Fondului. Diferenţa de deficit de pînă la 3% păstrată cu grijă de PDL a căzut la fix in sacul USL-ului care face ce ar fi facut si PDL: plăteşte electroratul! Ne întrebăm însă pe cînd relansarea economică? – unde sînt măsurile de relansare? Nu era mai bine să se reducă acum contribuţiile şi TVA-ul? Se recunoaşte deschis – deşi unilateral – că baza economică sînt privatizaţii dar nu se face nimic pentru ei. E limpede de ce:
1. Privatizaţii nu pot fi cumpăraţi electoral;
2. E un demers complicat şi încîlcit pentru “experţii” noştri făcuţi pe puncte.
Nu cred că mai e nevoie de comentarii.
S-au ţinut de cuvînt…
Din iunie lefegiii vor primi înapoi 8%. Din ce bani nu se ştie dar sigur noi, ăştia, care nu beneficiem de salarii pe stat degeaba, vom avea o contribuţie însemnată. Cum zicea Băse (care ştie): punem presiune pe privatizaţi. Dar ca să revin la cei 8% – la drept vorbind nu valorează nimic. La inflaţia acumulată, azi, 8% e egal 0. În fine chestia are noimă: electoratul deştept/prost cum e el muşcă nada: uite că s-au ţinut de cuvînt! Oare?
Evul nou şi Cristos
Evul nou a început la creştini odată cu venirea lui Cristos, zice părintele S. Aşa că dacă at fi să mai vorbim de o nouă religie aceasta nu poate fi decît a lui Cristos!
Să mai comentăm şi noi (ionul) că în asemenea condiţii nu se întrevăd înţelegeri ecumenice intraconfesionale, ca să nu mai vorbim de cele inter… O singură religie, şi aia a lui Cristos, e de neconceput pentru hinduşi sau buddhişti sau chiar protestanţi (sic).
Like this:
Comentarii recente